Scrisoare catre Mos Craciun

A venit toamna, a trecut toamna, a venit iarna ... va trece iarna, va veni primavara ... si tot asa.

Timpul trece foarte repede, parca nu mai este timp de nimic. De cand ai copii, vezi pe ei cat de repede cresc, aproape fara sa mai macar timp sa realizezi acest lucru.

Parca acum sotia este gravida, naste si dintr-o data copilul merge, vorbeste. Eric abia a implinit 3 ani si am tot mai des ocazia sa aud de la el expresii de genul "zgomot asurzitor, linie secundara etc etc"de incepi sa te intrebi de unde are deja un astfel de vocabular elevat. Zilele trecute am primit de la gradinita lui, o copie a scrisorii catre Mos Craciun. Bineinteles, si cu o hartie pe care el a desenat o harta ca sa stie Mos Craciun sa ajunga la noi acasa. Ca la orice baiat, cred, lista era cam clasica: razboinici, masini de curse. Asta e, probabil varsta.

Dar scrisoarea lui m-a pus putin pe ganduri. Noi, oamenii mari, de ce nu-i mai scriem lui Mos Craciun? Sa ne dorim cate ceva si mai ales, sa ne facem timp sa ne gandim la ce ne dorim, la ce valori mai avem si nu neaparat cele materiale, palpabile.

Astazi, vazand un film, probabil cel mai bun film vazut in ultimii ani ("My name is Khan"- vi-l recomand 100%), mi-am revizuit putin valorile si mai ales, ce imi doresc de la viata.

Asa ca, haideti ca si noi, oamenii mari, sa ii scriem lui Mos Craciun. Poate, daca suntem cuminti (e foarte important), vom primi acele cadouri.

"Draga Mos Craciun: imi doresc sa imi aduci sanatate, sa fiu in stare sa imi vad copilul crescand, sa ma bucur si sa ma joc alaturi de el, iar cand Eric va implini 18 ani sa imi aduci o vacanta luuuunga de tot, in care sa plec doar cu sotia si sa vizitam Planeta, fara a mai fi nevoie sa mai muncim, decat din placere. Iar cadourile care erau pregatite pentru cei care nu au fost cuminti (Basescu, Boc si echipa ...) sa le dai celor care chiar au nevoie de tine. Sa ne vedem cu bine, promit sa fiu cuminte!".

Didi

Portugalia : scump sau ieftin?

Nemultumit de concediile de tipul "all inclusive", m-am apucat sa imi organizez singur concediul perfect.
Este groaznic sa alegi un pachet all inclusiv de la cineva care nu te cunoaste: primesti un fel de inchisoare pe bani multi. De ce trebuie sa faci mii de km ca sa stai inchis 7 zile intr-un hotel, unde te indoapa pana nu mai ai chef sa mananci? De unde vei pleca peste 7 zile fara ca macar sa fi vazut cum arata poarta exterioara a hotelului. E mai aproape sa stai la Hilton Sibiu... probabil si mai ieftin. Iar daca nu iesi din hotel s-ar putea sa nu iti dai seama ca esti in Sibiu... :)


Din aceste motive, m-am apucat de studiat cam care ar fi bugetul unei excursii la capatul Europei... Acum, la sfarsit, pot spune ca daca esti organizat (si tipicar :)) poti ajunge si la capatul Pamantului, vorba aia: am luat biletele de avion cu 70 eur de persoana (dus intors, incl taxe), am inchiriat masina cu 150 eur / saptamana (stiu eu pe cineva la Europcar Sibiu care va poate ajuta :))), plus vreo 100-200 eur pe benzina (depinde cat de mult vrei sa vezi din minunatia asta de tara). Deci drumul pentru o familie ajunge la suma totala de aprox. 500 eur... Acolo, in loc sa stai cu putoarea la un hotel de cinspe stele, iei frumos, un apartament (al nostru a fost pentru 2 familii: 2 dormitoare, fiecare cu baie proprie, living, bucatarie si terasa comuna, loc de gratar, piscina imensa, tot ce trebuie ca sa te simti mai bine decat acasa): pret 400 eur / saptamana / familie... Daca mai dai si pe mancare vreo 50 eur pe zi, iaca ca mai fug vreo 300-400 eur pentru toata familia... asa ca, daca tragi linie, vezi Portugalia si faci plaja la ocean cu un total cam de 1.300 - 1.500 eur / familie... Sfatul meu prietenesc: faceti-va socotelile si daca aveti acesti bani ... Doamne fereste sa ii dati pe all inclusive ...
Cine nu ma crede, sa vada pozele :) Concediu placut la anu' !!!

PS. Daca nu ai grija de bani, te poti arde usor. Am vazut pe aceeasi plaja si gogosi cu 1 eur bucata si sampanie cu 450 eur sticla ... Grija mare !

Oare chiar putem face ce ne place?

Iar am ajuns la epuizare din cauza serviciului. Iar solutia "iesirii din criza" a fost sa pun mana pe aparatul foto.
Dintr-o data am uitat de problemele de servici, dintr-o data mi-am facut curaj sa resping cateva apeluri de la telefonul care suna aproape in continuu, dintr-o data parca m-am vindecat de problema zilnica, numita de unii, stres.
Abia acum imi dau seama cat e de greu sa ai un servici pe care nu neaparat sa il faci din pasiune, neavand in schimb timp si dispozitie pentru a-ti face micile placeri ale vietii, pasiunile. Oare ar fi prea greu sa ajungem sa avem serviciul pe care ni-l dorim? pe care sa il facem din placere? Oare se poate ca serviciul sa fie sinonim cu hobby-ul???
Pasiunea pentru foto o am de cativa ani. Acum e prima data cand ma (va) intreb daca poti face bani dintr-un hobby ... Si tare curios sunt de scorul final ...
In concluzie, merci Mira (personajul principal al shooting-ului) ca mi-ai dat ocazia sa ies din starea de stress si servici, care tinde sa ne domine ziua :)
PS. Da click pe poza pentru "filmul" complet.

Delta Dunarii

De data aceasta a fost din nou randul Romaniei sa impresioneze. Am fost plecat timp de 4 zile intr-o expeditie in Delta Dunarii. Liderul "echipei" a fost cunoscutul fotograf de natura, Mihai Moiceanu. Deci, este clar, expeditia a fost destinata fotografierii deltei, acest loc salbatic si frumos, in care natura este la ea acasa.
In cazul in care fotografiile (dati click pe poza, pentru a deschide galeria foto) nu sunt de ajuns, am avut alaturi de noi si o echipa de la TVR, care a tinut un jurnal foarte exact cu toate evenimentele acestui week-end. Ei vor realiza o emisiune ce va fi difuzata pe TVR 2, in data de 26 iunie, ora 16, parca. Subiectul: fotografierea naturii in adevarata ei frumusete.
Acum, la sfarsit, pot spune ca a fost o expeditie extraordinara. Pe langa fotografiile facute (bune sau rele, cum sunt ele), a fost un week-end plin de aventura (ne-a prins furtuna, era sa ne rasturnam cu barca, ne-a plouat torential, ne-am impotmolit pe canale etc ) dar si de buna dispozitie: am facut baie in Dunare, am depanat amintiri si ne-am distrat de evenimentele prin care tocmai am trecut.
Deci, clar, nota 10+.
Meritul desarvsit al reusitei: Mihai Moiceanu, un om extraordinar de placut, bine dispus, vesel si mai ales dornic 100% sa "share"-uiasca tot ce stie despre fotografie.
Aici veti gasi si "making of Delta", in care apar, sper, toti autorii acestei reusite depline.
PS. Era sa uit sa mentionez "burta de peste" pe care am facut-o in 4 zile: peste afumat, icre, file de salau, ciorba de peste, peste la gratar, plachie de peste, peste in saramura ... Abia am scapat de prajitura cu peste. :) Dar asta e Delta !

Amazing London

Totul se anunta normal, pana cand am gasit acele bilete de avion foarte ieftine. Cine ar zice NU unui week-end la Londra, daca avionul dus - intors ar fi doar 70 eur? Bineinteles ca am zis DA. Am luat imediat biletele, am rezervat hotelul si ... am zburat la Londra. Din primul moment au inceput sa apara la tot pasul semnele care la sfarsitul week-endului sa dea titulatura de "Amazing". Niste cladiri cum numai englezii au, incadrau hotelul nostru, ca intr-un film englezesc de acum cateva zeci de ani. La hotel ne-a intampinat celebrul accent englezesc, de parca eram parte dintr-o piesa de Shakespeare.
Prima zi s-a dorit a fi de relaxare, asa ca am pornit catre Hyde Park. Pe harta arata ca un parc normal in zona centrala a Londrei. Trebuie sa recunosc ca a fost cel mai frumos parc pe care l-am vazut in viata mea: un lac mare in mijloc, pe care pluteau nederanjate de nimeni, rate, gaste si lebede, ca intr-o zona salbatica, lipsita de oameni. Veveritele ne sareau vesele in cale, dorind parca un partener de joaca. Nu ne venea sa credem ca nu se sperie de noi. Cum e posibil ca in Romania sa nu vezi decat cel mult un caine abandonat in padure, iar in Londra sa se joace cu tine veveritele ca in desenele animate cu Chip si Dale? Mi-au cam dat lacrimile cand mi-am raspuns la intrebare si mi-am dat seama ca mai avem "putin" sa fim ca ei.
Ziua urmatoare avea sa continue tot cu surpize. Nu se poate sa vii la Londra, fara sa participi (ca spectator, bineinteles) la schimbarea garzii de la Palatul Buckingham. Ne asteptam oarecum la un ritual militar, dar supriza a fost data de insasi Regina: cu 2 motociclisti in fata si 2 in spate, s-au deschis in liniste portile palatului, si a iesit Regina intr-o masina tipic englezeasca, facand relaxata cu mana multimii de oameni. Am fost atat de uimit, incat am uitat sa fac poze (scuze, stiu). Iar m-am intrebat: cum e posibil ca Regina sa mearga pe strada, insotita de 4 politisti, iar in Romania, toti incompetentii de bugetari, care au orice functie pe la Bucuresti, sa treaca pe strada doar cu 15-20 de bodyguarzi, salvare, pompieri, 7 masini de politie si circulatia oprita in tot cartierul? Era sa uit cei 40-50 de pupi-n-curisti (scuzati expresia) care insotesc orice sef de Bucuresti...
Dupa terminarea evenimentului, caldura din Londra (ca sa nu mai zica nimeni ca e vreme urata in Londra, am avut parte doar de soare, caldura si 27 de grade Celsius, fara ploaie sau ceata:)) ne-a trimis direct la o binemeritata bere. Unde sa o bei daca nu intr-un pub tipic englezesc? Fiind vineri, am avut parte de inca o supriza: toata lumea, cu mic cu mare, in costum, blugi sau rochie (doamnele) se indrepta catre pub-uri. Doar au terminat saptamana de lucru. Si nu poti merge acasa, fara sa inchei saptamana de lucru cu o bere. Asa ca toate pub-urile erau pline ochi. Toata lumea: bere cu bere. Lucrul inedit era dat de faptul ca in Anglia fiind fumatul interzis in orice local, toata nebunia avea loc pe strada, pub-ul propriu-zis fiind complet gol. Aici cred ca a fost prima asemanare cu noi: alcoolul cere fumat. Din pacate, la noi, barurile sunt pline de fum, dar daca s-ar interzice fumatul, ne-ar amenda Politia ca stam degeaba pe strada in fata crasmei. Ei, asta e, saracii londonezi nu pot fi asa civilizati ca noi ! (Umor englezesc, of course)
Si un ultim lucru care mi-a placut in Londra: la pranz, sau dupa masa, marea moda e sa mergi in parc, sa iti iei sau nu ceva de mancare, sa te asezi frumos pe iarba proaspat cosita si sa te relaxezi. E o super senzatie sa faci asa ceva, fara ca oamenii care trec pe langa tine sa te faca nebun de-a binelea... Poti sa dormi putin, sa stai la soare, sa iti inviti iubita la un picnic sau o sampanie romantica ... Da, poti ! Si chiar esti incurajat sa o faci! Vorba unui prieten care locuieste in Londra: "dar de ce sunt facute parcurile??? Nu ca sa te relaxezi?".
Nu vreau sa imi imaginez ce va gandi lumea, daca maine imi invit sotia la un picnic, sa zicem in Parcul Astra sau in Subarini. Sa ne asezam pe iarba proaspat tunsa, sa nu fie caca de caine pe jos, si sa stam asa vreo 1-2 ore, ca un fel de "pauza de masa" pe care doar ne-o luam zilnic... Iar e umor englezesc :)
Cred ca atunci voi fi convins ca suntem intr-o tara super religioasa, la cata lume isi va face cruce cand va trece pe langa noi... Dar ce stiu londonezii astia? Cred ca 90% din populatia Romaniei va zice ca e mai "trendy" sa mananci un hamburger la Mac pe terasa. Ca atunci va vedea lumea ca ai bani. Si aici conteaza!!!
Ei, din cauza asta Londra, nu e doar London. E Amazing London.
Calatorie placuta si bilete de avion ieftine (ca restul oricum e scump ca naiba)

PS. Martorii povestioarei ii gasiti dand un click pe poza de mai sus ...

AC / DC 2010 Bucuresti

Au fost pana la urma si in Romania. Si a fost exceptional.
Ca sa vezi un asa concert nu trebuie sa fii neaparat fun sau rocker inrait. Am fost la concert pentru spectacol si am fost uimit sa vad cata lume a venit ca si mine: sa ii vada pe acesti "batranei" dand maximul din ei, traind pentru muzica fiecare secunda, fiind totodata un real exemplu pentru toti romanasii nostri care se autointituleaza "muzicieni". Spectacol la AC / DC? Da, cu siguranta. Au adus o locomotiva pe scena, au tras cu tunul, au avut artificii si confetti, au facut streap tease, dar mai mult decat orice au reusit sa electrizeze zecile de mii de oameni prezente. Si ca un ultim soc: desi ma asteptam sa fiu imbrancit si inghesuit tot concertul, trebuie sa recunosc ca a fost unul dintre cele mai civilizate concerte la care am participat: fara imbranceli, impinsaturi, fara "eu eram in fata". Bravo AC / DC, Bravo Romania !!! Mai vreau asa ceva !!!

Primavara in natura

Am avut sansa ca anul trecut sa descopar un loc in Romania, cum rar mai poti vedea: Magura, langa Brasov. Imprejmuita de Piatra Craiului si Muntii Fagaras zona parca a ramas neatinsa de zeci de ani... Un sat de munte, imprastiat cat vezi cu ochii, fara supermarket, fara internet, aproape ca si fara telefon mobil. Un sat fara discoteca sau mall, fara benzinarii, fara parcari sau alte lucruri moderne fara de care parca nu am mai putea trai. Un sat cu oameni care lucreaza inca campul, cu oameni care inca mananca natural, din gospodaria proprie, fara a fi tentanti de "noul iaurt cu placinta cu mere" de la Danone sau de ultimul model de telefon mobil.
Am revenit in aceasta primavara sa ne relaxam, dar mai ales sa ne delectam cu vechea "viata la tara", asa cum o stiam eu in copilarie: oameni simpli, plini de caldura si ospitalitate, care iti dau "buna ziua" pe strada; o zona fara asfalt si civilizatie moderna, abia daca vezi din cand in cand cate o masina.
Aici am regasit acea viata simpla, cu valori pe care din pacate, noi, "occidentalii" incepem sa le pierdem.
Dupa acest week-end minunat, mi-am reamintit ca nu tot ce e occidental sau modern este si bun si ca (inca) mai avem si noi cu ce sa ne mandrim din vechile valori, care din pacate vor disparea treptat, treptat.
Recomandare: Casa Dobre din Magura. O gasiti pe modernul Google

Week-end in Vale / Sibiu

A venit in sfarsit primavara. In aceasta perioada a anului culorile sunt dintre cele mai frumoase. Florile sunt pline de culori vii, tocmai bune de pozat ...

"Viata-i grea, noroc ca trece repede"

Asa imi spunea un prieten zilele trecute. Eram inca sub influenta negativa a revelionului, cu ideea fixa in cap, ca a mai trecut un an, nicidecum cu bucuria venirii unui an nou. Eram speriat ca in acest an, cu bucurii si greutati, ca si pana acum, voi atinge 35 ani. Eram speriat ca voi vorbi in curand ca batranii ("acum 20 de ani, la Revolutie eram la scoala .. blah blah blah"), iar tot mai multi in jurul meu mi se vor adresa cu "dumneavoastra"... Eram speriat

Din pacate sunt ca fiul meu, in varsta de 2 ani, aflat in plina perioada "de ce?". Si tot stau si ma tot intreb: de ce ne bucuram ca a mai trecut un an??? De ce ne bucuram ca au trecut 10 ani de la terminarea liceului? De ce ne bucuram ca au trecut 10 ani de la terminarea facultatii? De ce?

Sper ca doar din cauza ca vrem sa vedem jumatatea plina a paharului, fara a vedea insa ca totodata mai avem doar o jumatate goala din acel pahar.

Suntem o specie tare ciudata: abia asteptam sa vina primavara, abia asteptam sa vina vara, abia asteptam sa mergem in concediu, abia asteptam sa terminam azi serviciul si sa mergem acasa, abia asteptam sa vedem copilul cum merge, apoi cum termina scoala, abia asteptam sa il dam la facultate, sa il vedem la casa lui... Abia asteptam. Parca toata viata abia asteptam ziua de maine ... in loc sa ne bucuram de cea de azi.

Suntem in fiecare zi la servici, parca tot mai ocupati si mai stresati ca in ziua precedenta. Dar nu-i nimic, sa asteptam sa vina week-end-ul, sa ne relaxam ... :(

Speriat ca trece timpul, am inceput sa dau dreptate egiptenilor din antichitate, care isi lasau lucruri neterminate si pentru "after life". De ce nu avem timp in prezent, sa le programam pentru "after life". Mai bine decat sa ne stresam ca nu avem timp sa le facem pe toate.

In concluzie, merci mult, prietene, ca mi-ai deschis ochii! La inceput eram trist ca trece timpul si nu avem timp pentru tot. Parca totusi e mai bine sa ne bucuram ca a mai trecut un an, ca au trecut 10 ani de la terminarea liceului, etc, decat sa tot asteptam ziua de maine, cand, speram ca va fi mai bine ca azi ... S-o credeti voi! Eu vreau doar sa ma bucur de "azi"!!!

Bine ai venit, 2010!

Salutare Noului An,


A mai trecut un an, plin ce-i drept, si de bune si de rele. Poate suntem mai destepti, mai sanatosi, mai bogati. Unii au mai crescut, altii s-au mai ingrasat. Poate am ramas la fel, fara sa invatam nimic din 2009. Vom vedea.
Ca bilant personal, 2009 a avut concedii frumoase (Austria, Malta, Spania, Italia, Franta, Monaco, Egipt), momente minunate in familie (Eric a invatat sa mearga si sa vorbeasca, ba chiar a inceput si gradinita), satisfactii profesionale (intrarea firmei in marea familie Europcar) si nu in ultimul rand a ramas ceva timp si pentru pasiuni / hobby ( fotografii alaturi de Mihai Moiceanu, sau Dani Baltat). A fost un an care a adus insa si multe "rele" in tara: am avut parte de o criza economica dureroasa la buzunar, de o gripa devenita pandemica, si poate ce e mai rau din toate, de stres, devenit deja parte din viata de zi cu zi.
Asa ca, 2010 sa fie un an cu concedii mai frumoase, cu momente mai minunate in familie, cu satisfactii profesionale si mai mari, sa fim sanatosi, si bineinteles sa avem timp si de pasiuni. Sa nu mai avem crize, sau gripe, ca stres oricum vom avea.
La Multi Ani, 2010, iti doresc sa iei premiul "Cel mai bun an de pana acum!"